Free...dom

Mic preambul

Luând ca punct de reper scena politică, sunt apolitic. Totuşi am pareri politice, dar 99% dintre ele sunt imposibil de pus în aplicare, utopice.

Sunt ateu.

Simpatizez anumiţi oameni de pe scena politică din motive mai mici sau mai mari, dar privind în ansamblu mă loveşte pofta de limonada.

Sunt cinic.

Nu cred în dreptul universal la vot. Nu cred în libertate, democraţie, în general nu împărtăşesc nicio idee care pleacă de la principiul puterii de decizie universale.

Cred în egalitate socială, dar într-un sens utopic (după cum spuneam mai sus).

Ca o mică contradicţie, cred în elite. Care nu vor fi niciodată în popor, cum cea mai simplă teorie a elitelor ne explică.

Nu cred în sistemul capitalist, nu cred în corporaţii nu cred în libera exprimare.

După ce v-am creat cadrul înţelegerii subiectivităţii mele:

Mic cuprins

Îl simpatizez pe Gigi Becali. Simpatizez acea parte care a facut nişte lucruri demne de laudă. Şi pentru că am ajuns să-l simpatizez, mi-e silă de România.

Nu mă interesează în mod deosebit jocul politic (sau nu) din spatele reţinerii sale. Cum nu mă interesează jocul politic în general. Dar mi se pare dezgustător faptul că nişte oamenii care ar trebui să fie paria, ajung electoratul cuiva. Trăiesc în ţara tuturor posibilităţilor.

Mă fascinează masele. Instinctele care se nasc în masă, puterea iluzorie a unui individ şi puterea lor de schimba. Schimbări întemeiate pe orice, dar nu pe raţiune, pornite de la nişte idei simple, emergente masei.

Mă fascinează prostia şi sunt fascinat constant.

***

Vad în jurul meu tipologii stupide de la esenţă, până în straturile superficiale.

Antisociali/antisistem făcuţi din branduri, Pepsi şi fast-food-uri. Frază din brainstormingul unei companii producatoare de îmbrăcăminte pentru antisistemi: "deci... cum îi facem ca îmbrăcând tricoul X să arate cât de mult sunt împotriva noastră şi a celor ca noi". De ce aş blama marketingul, prostia nu-i acolo.

Stai corporatistule, nu râde. Eşti puţin penibil cu smartphone-ul tău şi mica maşinuţă corporatistă. Ai găsit fericirea în torpedou, sau pe bluetooth?

Valori corporatiste, nu-i aşa? Cele adevărate, vechi de când lumea. Cum ar îndrăzni cineva să-ţi spună că totul e merchantilism, lumea ta e mai filosofică, mai sublimă.

Cinicii. Aştia îmi plac mie, pe acolo sunt şi eu. Viaţă frumoasă, critică multă, fără soluţii. Cinismul creşte cu numărul de cărţi citite, dacă nu moare la o anumită vârstă.

I-am enumerat pe cei relevanţi aici. Schimbare.

***

Mi-e silă de locul unde am ajuns noi şi de lumea lor.

Vă prezint, dreptul la vot. Şi nu uitaţi, ei sunt vina noastră.



LOC: Tribunalul Bucureşti, 06 aprilie 2009, protest "Free Gigi"


Editare, 2012/Aprilie. Fotografiile au dispărut de pe hosting, din păcate cred că nu le mai am offline. Adaug câteva adunate de pe alte site-uri.